Cum mi-am petrecut sfarsitul... in general.

Ca orice sfarsit de an care se respecta, 2014 a luat sfarsit cu surle, trambite si desigur cu un murmur national de nemultumire. Oricum o dai, romanul e nemultumit.. presedintele neamt dar vanzator de copii, Ponta perdant dar servil cu noul regim, benzina inca scumpa, mancarea inca putina, conducerea tot de cacat si conspiratia cat casa. Indiferent de context, romanul evita cu consecventa autocritica si refuza sa se gandeasca la motivele pentru care cel putin unele dintre nemultumirile nationale au fundament.

Dupa ce am trait ca orice om sanatos la cap emotiile provocate de potentialul rezultat nasol al alegerilor, m-am dat un pas inapoi si am inceput sa asist la evolutia evenimentelor social politice din spatiul mioritic, uneori direct implicat. In 17 decembrie de exemplu, am avut un vernisaj important la galerie. Marius Leonte a propus o expunere de desene absolut minunate. Dupa ce timp de un an am dat din coate printr-o lume dominata de bezmetici aroganti care cred ca alcolul certifica si ca nesimtirea te impune pe piata, pregatirea expozitiei lui Leonte a fost mana cereasca. Profesionist cu defecte de suflet, Marius face planuri minutioase pentru fiecare demers. Pasii sunt corecti, preturile la fel. Obsesii de om batran si tabieturi exasperante, dar totul cu finalizare.. Deschidem usile si ne simtem bine. Tot felu' de lume buna prezenta la chermeza. Parea dupa multa vreme, ca oamenii venisera pentru arta si nu pentru gratuitati. Pe la ora zece si jumatate ma retrag. Il las pe artist cu cativa invitati de bune maniere si plec la a doua slujba..

A doua zi de dimineata ma suna de la intreprindere ca sa vin negresit ca e groasa si ca toata lumea urla. Ei bine in intervalul orar 23.00 - 02.00 in galeria mea s-a dezlantuit iadul. In sala de expozitie, balti mari de vin negru de calitate patasera cimentul galeriei si parte din soclurile lucrarilor din metal. Un covor de cioburi ma conduce in camera din spate unde pierd controlul, simt ca se dezumfla cauciucurile si ca imi palpaie led-urile. Barul este mutat intr-o parte iar accesul la depozitul pravaliei pavat cu sticle sparte si pahare varsate. Masa distrusa ireversibil si lucrarile din gestiune in pericol. Ridic privirea si descopar stupefiat stropii de vin greu ajunsi pe hartia alba a unui desen. Lucrarea, expusa timp de doi ani in Olanda, ajunge dimineata in Bucuresti si sfarseste  la drum de seara, patata cu vin rosu in galeria mea. Lucrarea fusese rezervata in seara vernisajului. Crizele mele de nervi au scos la iveala lucruri cu mult mai tari.. Pe la unu noaptea cativa invitati au organizat un concurs: Hai sa ne pisam in sticlele goale!!. Sora-mea  fusese subiect de tacla erotica iar PleshooContemporary teren de detensionare. Inca trag dupa seara aceea si nu reusesc sa inteleg de ce se intampla trebile astea si nici de ce orice fapta buna e pedepsita cu consecventa. Raspunsul la intrebarea cine plateste pagubele este intotdeauna nimeni. Erau oamenii bauti, ce vrei?.. Si la urma urmei asa sunt artistii.. mda.. si sunt indreptatiti.. la orice.

Amuzant este ca odata deconspirati, parte din vinovati au reactii impecabile.. Unul dintre personajele in culpa mi-a sugerat chiar sa-mi aduc doamna din dotare la curatenie, ca si ea a consumat si a fost de fata. Asta dupa ce daramase tot in calea lui, dupa ce sarise la bataie cu un cetatean prezent la ostilitati si dupa ce facuse un mare tapaj ca sora-mea e prea buna de pula si ca el de ce nu a stiut nimic. Si la urma urmei cine plm e Plesu asta si ce cacat a facut el de fapt. Omu' in cauza expune la PleshooContemporary. 

O alta constatare trista a venit odata cu alegerea noului presedinte. Odata instaurat, Johannis a devenit rapid subiectul revistelor de scandal cu chef de devers. Titluri majore... Vanzatorul de copii, Hotul infidel, Distrugatorul Sibiului etc. Au ajuns sa il acuze si de mers pe bicicleta. Prea bun, prea ca la tara.. nu ne place inca de pe-acum. Punem piedici si bombanim ciufuliti de pe margine fara scrupule si fara coloana vertebrala.. Dam la gioale si ne furam caciula crezand ca ducem mai departe afacerea familiei. Credem ca totul ni se cuvine neconditionat si nu suntem dispusi sa asteptam rezultatele. Preferam sa ne plangem de un potential negativ, presupus bezmetic.

La televizor ca in totdeauna.. Becali se plange de frig din parnaie dar si din paltonasul lui cu guler de blana, la Taraf Tv manelistii ameninta ca o sa il razbune pe Camataru' iar Maruta face lobby pentru Beyonce de Romania & Co. Antenele nu sunt inca la curent cu realitatile vietii si intelectualii se gratuleaza cu circuit inchis in timp ce Mega Image e pe peste tot ca e foamea mare. Capra vecinului trebuie sa moara si tepele curg siroaie in timp ce prostimea asteapta cumsecade la strapontina iar corporatiile se dau ranite, de acolo din lipsa lor reala de griji.

Povestesc cu diversi intamplarile mele si primesc la pachet rasete.. hai frate ca-i misto'.. ai ce povesti.. Pai nu ar fi mai simplu sa am de povestit ca Bojin a luat premiul Uniunii si ca Dragomirescu a rupt din nou cu lucrarile de la Republica? Ca facem salon de sculptura in mai si ca oamenii fac lucruri bune sau ca ne gandim mai abitir la viitor? Hai mai bine sa ne bucuram un pic de cei care nu considera ca tot cacatul de mai sus e fun..

Ma trezesc din nou pe picior de plecare. Invart globul si pun degetul pe destinatii exotice in speranta ca ceva bun o sa bata totusi la usa, dand in mine cu satisfactia expresiei hai bai ca se poate si la noi... Nu bate nimeni si eu raman sa ma gandesc de ce pacatele mele sa continui ce-am inceput. Argumentele nu sunt la indemana, dar totusi cele putine atarna greu. Un bun prieten mi-a zis de curand ca daca ne prabusim noi, ei castiga.. Había gandul asta nu e genul meu. Un altul, un alt prieten, s-a impotrivit pana a sfarsit prost dar sta inca in picioare cu determinare.

O sa vedem ce-o fi.. pana una alta am de facut trei saloane anul asta, pictura sculptura si grafica, mai am si niste mui de dat si mai am si o scoala de terminat, si niste facturi de incasat, si niste vacante de recuperat. La urma urmei romanul nu se va schimba niciodata, sfarsitul asta este ca oricare altul si la anul poate o sa fie mai bine. Si daca nu, plecam dracu din tara si asta e.. oricum am auzit ca riscam sa ramanem si fara gravitatie.. Ce-o sa ne mai ia acu'?..

Despre mersul bun al lucrurilor..

Nu stiu cum se face, dar in ultima vreme expresia orice sut in cur e un pas inainte da din coate prin viata mea dupa bunul plac fara sa tina cont de dorintele sau dememersurile mele. Daca in luna mai a acestui an as fi putut lua rolul principal in Cadere Libera, datorita unor prieteni de nadejde sunt proprietarul unei galerii de arta contemporana iesita putin din standardele care definesc o asemenea institutie in general. Daca acum patru ani esuam incoerent pe toate coastele care imi ieseau in cale, Acum doi, pusesem pe picioare o scoala de modelaj pentru copii iar daca pana de curand eram sclavul propriilor mele iluzii acum ma afund in concret.

Sut dupa sut am parcurs drumuri bezmetice si m-am insinuat in rolul mesterului Manole sperand in linistea de dupa furtuna.. Nu mai am 20 de ani si nici nu mai cred in duhul apelor. Am decis deci, pentru a doua oara in viata, sa schimb macazul mentalitatilor si principiilor mele de viata. E cumva amuzant ca acum 30 de ani numaram orele pana la majorat asteptand bucuria independentei promise iar acum numar speriat minutele pana la pensia care te trage pe linie moarta.

Constat in jurul meu ca romanii, pierzatori prin definitie, au mai ramas fara ceva.. au ramas fara intrebarea ce vrei sa te faci cand o sa fii mare?.. Panica oferita de gandul unui viitor sumbru a disparut, inlocuita fiind de o relaxare tampa sora cu inconstienta. Oamenii vor doar sa traiasca clipa in asa hal, incat ne-am putea gandi ca vine cu adevarat sfarsitul lumii. Acu' sa traim intens, pana nu murim neanuntati. Flagelul reuseste sa absoarba chiar  oameni din generatia mea.. Nu se mai poate intampla nimic rau in general si in nici un caz in ceea ce ne priveste.. Viitorul este fie lasat la voia intamplarii fie este pur si simplu ignorat. Toate semnalele de alarma sunt ascunse in spatele milioanelor de tineri proaspat intrati in paine pe intreg mapamondul. A pastra in preajma ta oameni buni si solidari nu mai este un must. A te defini frumos, a devenit o piatra de rau mediocra de care trebuie sa scapam. Nu mai citim si nici nu mai mergem la teatru.. nici la expozitii, nici in cantonament si nici nu ne mai cataram in copac. Vrem langa noi oameni fara substanta care nu creeaza probleme, obligatii sau responsabilitati. pastram in preajma nimicuri de care sa putem scapa usor iar daca nu reusim in totalitate si daca un intrus reuseste sa se strecoare, il minimalizam pe loc.. Ne pacalim dupa script-ul de la Brazil si traim nimic cu o pofta cu iz patologic. Rezultatul devine evident atunci cand stand la televizor pe canapea incepi sa simti cum caldura invadeaza textura piesei de mobilier si realizezi ca nu e nimeni pe tura la schimbatul cearsafului.. Singurul gand care te linisteste acum  este acela ca la vremea ta erai celebru si iubit si in putere. Esti singur, operatiile estetice incep sa pocneasca, pielea atarna lalau in jurul coapselor,  coaiele devin un accesoriu nelalocul lui iar emisiunile TV sunt doar pete colorate in miscare sonorizate incert.

In lumea contemporana a artelor se ruleaza acelasi scenariu cu mici ajustari de bit. Ministerul invatamantului a decis sa scoata bani din piatra seaca asa ca anual UNARTE produce in medie 40 de pictori doar in Bucuresti. Pentru alimentarea orgoliilor personale ale profesorilor, majoritatea absolventilor sunt tineri de 10.. asa paraseste facultatea un tanar absolvent al sectiei de pictura. Am avut numai 10, deci exist.. Si uite asa an dupa an vorba cantecului, ne umplem de artisti care de care mai geniali si mai pretuiti. Spalatoriile de bani ajuta si ele la dezvoltarea scarii valorice.. asa am ajuns sa asistam la aberatii fara precedent.. Stundent de an II care cere pe o lucrare triplu pretului cerut de profesorul sau; pretuiri la metru patrat.. asta e 5000 ca e mare; Gorduz 3000.. Nimeni 6000. In tot acest timp, artistii care au intr-adevar ceva de zis, foarte putini in ultimii ani, se pierd  in zeama lipsita de valoare a culturii contemporane.

Nu vreau sa ma plang... Sunt si lucruri care s-au pastrat din vremurile demult trecute.. Vernisajele arata la fel.. atarnatorii sunt prezenti de la primul pahar de vin moca pana la ultimul pateu in timp ce subiectul intalnirii se modifica din act cultural in simplu pretext de betie. Se pastreaza si dusmaniile.. galeristii se urasc organic sau se tolereaza diplomatic, artistii se bat pe galerii si/sau intre ei iar in lipsa de ocupatie expun bezmetic in spatii neconventionale. Criticii scriu pe bani orice despre oricine si uite asa la examenul de admitere la UNARTE se prezinta relaxat tineri care nu stiu nimic despre Grigorescu si au dificultati cu intelegerea cubului. In tot timpul asta parte din catedra isi asigura un viitor sigur, anuland discret, din timp, concurenta.

Insist deci sa refuz alinierea la majoritate si sa visez la un viitor placut in care respectul pentru inaintasi si pentru seniori sa fie o virtute si nu o slabiciune. Insist si in a supravietui  suturilor in cur. Ma gandesc sa rezist in general tentatiei contrafacerii.. insideout. Si in timp ce simt caldura care se impregneaza in textura piesei de mobilier, intind mana si.. mi-e bine.

Se vehiculeaza controverse.. Noroc cu Maruta!

De fiecare data cand o piranda se ineaca in oceanul de iubire si se incalceste cu bardul Nicolae Guta, expresia apartine in totalitatea ei artistului de matase, acesta din urma ajunge sa faca teste de paternitate iar noi trebuie sa traim cu controversa vrem nu vrem. Pana acum s-a ajuns la testarea cu numarul 10.. ca ce sa faci daca omu' iubeste orbital si casca oceane de iubire pe nepusa masa si pe peste tot. In momentul de fata Guta se afla din nou in fata dilemei sale preferate.. o fi sau nu o fi, prentendenta la postul de puitoare a manelistului fiind Beyonce de Romania, adica Madalina pe numele de alint. Femeia sufera ca barbatusul o suspecteaza de adulter si fuge de acasa iar cantatorul o ameninta romantic la telefon. Ea il vrea la altar el la drum de seara si da-i si lupta cat e ziulica de lunga pe post national de televiziune..

Cam asta este scenariul de care are nevoie o emisiune de succes in Romania. Stiu asta pentru ca tocmai ce-am urmarit pentru prima data dar cu o incapatanare neostoita emisiunea lui Maruta. O reteta pe care o haleste un popor intreg de dimineata pana seara. In restaurantele care au pe meniu ca fel principal subcultura, sefii de sala se intrec in subiecte.. Daca la Marutz vine Guta, in cinci minute la Capatos Bianca Dragusanu isi arata sfarcul din greseala. Marutz arata ADN-ul viitorului romanesc, imediat la Cireasa de pe tort gateste Daniela Gyorfi. Pe post de dulce primim O nora pentru mama asezonata delicat de catre Master Chef care desi traieste O iubire interzisa ne zice totusi frumos Poftiti ve rog. Pe lista de vinuri oferita generos de Antene gasim numai vinuri tinere fara caracter de care nici eticheta nu se lipeste iar in salonul B1 parca e mira tot timpul.

Incet incet, stilul de viata propus cu ani in urma de Terry Gillian pare pe cale sa se intample.  Refuz inca sa inteleg cum este posibila imbuibarea asta cu retard. In timp ce zona culturala dispare incet, marii jucatori media ne intoxica cu mizerii. Se creeaza vedete de ocazie, se incurajeaza violenta verbala, se anuleaza personalitati si se instiga la rebeliune. Cat de mici sa fi fost subventiile de la stat in anii 80 incat sa dispara formolul de pe raft fix cand au aparut pe lume baietasii astia care dau drumu' la trend in tara noastra. Cum se simt frate hipsterii care o ard in play back la Maruta pe post de trupa care da din cap pe versurile lui Guta in timp ce Beyonce ii zice ca el e printul ei pentru totdeauna.. really.

In timp ce audienta se pune capra In gura presei, oamenii care au ceva de spus sunt ascunsi pe online in emisiuni nestiute de nimeni. Am aflat de exemplu ca azi, pe Adevarul Online, Paul Hitter a bagat la Cezar Badescu despre arta tiganilor.. era sa il pierd in favoarea lui Maruta.. cam la nivelul asta de stupefactie am ajuns..

Acum cinci minute m-am intalnit cu Paul in timp ce-mi plimbam cainele.. iesise omu' la o plimbare. Era bine si cica la emisiune a fost Ok. Vorbim putin despre expozitia de miercuri, ne bucuram de intalnire si ne ducem fiecare in treaba lui cu promisiunea revederii. Macar noi sa ne simtim bine intre noi asa cate 5 minute pe zi.. Restul ii apartine lui Guta si lui Vijelie si lui Maruta si lui Capatos si tuturor minunilor care care surclaseaza Colosul din Rodos.

Va las.. imi incep reclamele cu flegme insangerate si mancarimi intre picioare.. pe Comedy Central la OrangeTv.

Sfatul medicului..

De ceva vreme am reinceput sa deschid televizorul. Abonamentul Orange TV parea o varianta buna pana cand am descoperit ca a avea Comedy Central inseamna de fapt vizionarea unui set de casete cumparate probabil la pret de Obor si redifuzate in bucla.. adica la infinit. Acelasi lucru se intampla si  cu celelalte canale rare, canale cu care se mandreste compania de comunicatii: museum, filmbox etc. Daca vrei sa iti cunosti limitele, daca vrei sa vezi cat rezisti in conditii de tortura psihica, baga Comedy Central de la Orange Tv.. atat cat sa vedem de cate ori poti asculta un banc bun.

Fiind vorba exclusiv de redifuzari inregistrate, Orange a inceput discret sa bage calupuri publicitare romanesti in pauzele canalelor straineze. Intai discret si pe urma grupa mare.. Cele mai multe clip-uri sunt reclame la medicamente si cand spun multe ma gandesc la un procent de aproape 80% din pachet. Creme, pastile, ceaiuri, supozitoare, paste de dinti si cate si mai cate. Banuiesc ca sanatatea natiunii e cam subreda daca am ajuns sa umplem un calup doar cu OTC-uri. Ceea ce la inceput parea amuzant, ca si umorul la prima vizionare, a devenit insa iritant dupa aproximativ o luna de zapari relativ concludente.. 

Televizorul este de cele mai multe ori un zgomot de fond necesar vietii monotone de oras. Nu prea avem timp de vizionari majore, asa ca deschidem televizorul la cafeaua de dimineata, in timp ce ne descaltam dupa o zi tumefianta, inainte de culcare sau pur si simplu odata intrati in casa de amorul unei prezente. In cazul meu, calupurile vin in timp ce mananc sau atunci cand zac amorf pe canapeaua mea preferata. Duc mancarea la gura si ridic ochii.. o flegma insangerata tasneste plenar intr-o chiuveta imaculata. VO: Daca ti-ar sangera oricare alta parte a corpului ai fi ingrijorat. Cadrul se schimba pe voce si pe ecran apare o diva blonda careia ii sangereaza ochii.. Imi trece foamea si ma ridic in timp ce aflu ca sangerarile pot fi oprite doar de Parodontax.. in urma mea, pe ecran o domnita animata se scarpina intre picioare cu temeinicie. crema impotriva mancarimilor genitale pe caz de boli venerice apare salvator iar desenul animat se termina intr-o bucurie colectiva. Revin din bucatarie cu niste inghetata in timp ce pe o plaja ademenitoare o tanara relativ porno sta la beach-bar.. nu cosuma.. E impachetata intr-un costum de baie si poarta sosete pana sub genunchi si acuza o ciuperca neprietenoasa sub unghii sau intre degete.. oriunde. Picatura de solutie anti-micotica X, face minuni  instantaneu si fata pune piciorul eliberat in nisipul cald. In timp ce scriu.. chiar acum.. aud ca HemoStop goneste disconfortul creat de hemoroizi. Printre picaturi aflu ca Always suge tot si ca doar el te ajuta sa te poti cracana in orice situatie in timp ce cu Lady SpeedStick te poti face de cacat oricand fara sa transpiri. O alta reclama la deodorant contine un mic moment educativ.. o animatie natanga te face sa intelegi ca in lipsa unei igiene corecte iti poti pierde mana de la umar in jos.. e cam ca atunci cand baietii, in liceu, se fereau de orbire sau de incetarea cresterii. Daca ai noroc si stai mai mult in fata televizorului, domnul doctor proctolog X iti arata zambind degetul pe care urmeaza sa ti-l bage in cur in timp ce pe alt post afli ca DERO-the director cut episodul 2345 cu tot cu Magda Catone in rol principal, scoate mai multe pete decat el insusi.

Intre timp, in tara cu mancarimi, sangerari si multe rufe murdare, Presedintele propune un viitor cald, picurat din tatele generoase ale Vitei Udrea Peron, Ponta si Antonescu isi baga limba in ureche unul altuia in amintirea vremurilor placute, doamna Macovei e neagra ca Mandela si Voiculescu este plans de pensionarii securitatii intr-o plimbare prin Cotroceni. Fun.. Doar ca incepe sa imi bata putin ochiu'.. ceva pastile?

India.. Pamant romanesc.

Se implineste o luna de cand in intersectia Mosilor cu Carol, in fata KIWI BANK, a aparut o masina de interventii RATB. Am crezut, timp de cateva ore, ca linia de troleibuz sufera operatii estetice asa ca nu mi-am batut capul prea tare.. Am inceput sa ma amuz incepand cu ziua 3.. atunci cand am constatat ca masina de interventii (sunt de fapt trei masini care se schimba odata cu turele de munca), este tot acolo. Doispe' angajati ai companiei de transport locuiesc practic, in trei randuri de cate patru, in masina RATB.

In timpul zilei masina este pozitionata la fel ca in imagine, in mijlocul intersectiei, iar  noaptea se retrage langa trotuar, sub un copac.. Locatarii vehicolului de interventii sunt astfel feriti de privirile curioase ale participantilor la trafic. Langa copac, in lungul rigolei, a doua zi se pot observa cateva  gunoaie, o balta de pisat si putina apa murdara..

Datorita cantitatii uriase de popor si pentru reglementarea somajului, in India sunt inventate permanent joburi care de care mai nelalocul lor, pentru a putea ajuta un numar cat mai mare de nevoiasi.. unul tine farasul, altul da cu matura iar totul este coordonat de un al treilea.. Se vede treaba ca in plin an electoral, participantii la traficul politic s-au gandit sa preia modelul fratilor nostri si sa creeze in sfarsit locuri de munca. Cei patru muschetari autohtoni indeplinesc o misie grandioasa.. muta captatorii troleibuzului 66 de pe o linie pe alta cat e ziua de lunga.. Pe scurt baietii schimba macazul de dimineata pana seara tarziu, baga un nani ceva papi si cu putin noroc un bot inainte de culcare.. o luna azi.. 12 insi in trei ture.. Ca niste romani vajnici, intre schimbari.. pauza de tacla si scarpinare in cur. In actul de revizuire a schimbarii pentru o perfectionare optima a prinderii captatorilor, baietii fac glume cu trecatorii si sugereaza seri romantice oricarei posesoare de sex frumos. Din cand in cand, baietii leaga prietenii de ocazie cu bastinasii ingrijorati de soarta troleibuzelor, bastinasi cu care schimba pareri despre soarta transportului in comun si despre lipsa de abnegatie a managementului.

Va las cu o imagine de ansamblu.. si cu masina din tura a doua. Pupaturi.

Foto: Ioana Marsic