Suntem parazitii incomod de idioti ai Europei..

Cum sa alegi constant oroarea, hotia, gunoaiele si revenirea la sistemul care ne-a distrus constiinta? Ma intreb de ce Romania prefera sa uite dimensiunile raului pe care regimul totalitar l-a imprimat in constiinta noastra. Refuz sa inteleg de ce o generatie care a fost invatata sa spere si sa creada este calcata in picioare de lacomia unor mizerabili cautatori de aur, urmasi mandri ai doctrinei sovietice. Nu vad cum e posibil ca un popor care a dat valori universale vreme indelungata sa se dea de trei ori peste cap si sa devina simbol al ipocriziei, lacomiei, falsitatii, al mediocritatii generalizate. Campania electorala in care inotam de o luna nu vine cu nimic nou.. Aceleasi minciuni, candidatii tot murdari, aceleasi mici aparitii care propun schimbarea in forme noi desigur. Suntem deja obisnuiti cu lipsa alegerii reale, cu situatia in care suntem nevoiti sa alegem intre doua rele; stupefianta insa este disparitia ultimei redute: discernamantul. Pana acum am stiut sa alegem raul mai mic.. Decat Vadim mai bine Iliescu, decat Iliescu mai bine Constantinescu (una din marile mele dezamagiri), decat Nastase mai bine Basescu. De data asta insa suntem pusi in fata unei alegeri credeam clare: Basescu sau Geoana. Ce sa facem? Votam o continuitate cu siguranta viciata dar constanta in reforma sau o revenire la comunismul comod pe care il propune cel mai patat partid de pe scena politica romaneasca. Oare romanii au uitat de hotiile masive ale mebrilor de marca ai PSD sau ne-am dat seama ca ne place sa dam spaga pentru orice? Sau de fapt ne e dor de perioada in care ne descurcam.. o spaga la Capsa si avem carne, o alta la Alimentara si avem ulei la sticla si margarina Marga.. e bine dom'le. Serviciul stabil, casa de comenzi Mercur, imprumutul la C.A.R., bunicii buni de stat la coada.. toate aceste minunate facilitati ii faceau pe alegatorii PSD de azi sa uite de frigul din case, de ratiile alimentare, de listele la TeleColor sau la Dacia, de securistii care impanzeau toti boschetii sau de frica cu care stateam de sase sa nu fim auziti in momentele in care ajungeam totusi sa injuram guvernul, au uitat de lipsa oricaror drepturi neimportante in comparatie cu calitatea vietii oferite de predecesorii lui Mircea Geoana: dreptul la cunoastere, la o presa libera, dreptul la libera exprimare, dreptul la libertate in toate acceptiunile termenului. Cum sa dai salamul pe o carte, limuzina pe muzeele europei, curvele pe moralitate sau vanatoarea pe un drum la Piata Delfin. M-am obisnuit, spuneam, cu ideea ca romanii sunt in genere adeptii curvasarelii dar nu intr-atat incat sa nu observ aparitii care te fac sa zici "Hai frate ca se poate.. uite unu' care e altfel". L-am cunoscut pe Crin Antonescu pe vremea cand era ministru la tineret si sport. mai dadea cu grebla prin buget dar nu sesizabil.. de furat se fura oriunde in lume, nu trebuie sa sanctificam pe nimeni. Nu uit insa discutiile avute la un pahar, discutii in care ne gandeam cu totii daca vom reusi sa indreptam lucrurile in tara si daca romanii o sa invete vreodata sa spuna lucrurilor pe nume. Consideram atunci ca prezenta lui Crin Antonescu pe esicherul politic este o veste buna.. Unul de-al nostru a ajuns unde trebuie.. Da.. Putem spera din nou.. TZEAPA!! Crin Antonescu este brusc depozitarul voturilor propriului electorat; pe electorat nu il mai intreaba nimeni.. a dat votul deci sa aibe bunul simt sa mearga pe burta.. nu mai e treaba lui. A uitat perioada in care protesta vehement impotriva lui Iliescu. A uitat cand ii ura pe mineri ca si noi. A uitat cand credea ca lucrurile nu mai pot continua si ca poporul trebuie sa se trezeasca si sa vada. Usurinta cu care azi PNL, caci reprezentantul face majoritatea, da toata tara la caini este strigatoare la cer. Pofta cu care romanii fug la contextul PSD-ist imi face rau. Omul pe care l-am vazut speranta a tradat. Orgoliul stupid pe care l-a dobandit ca politician are succes de cauza desigur in defavoarea noastra. Poporul evita evidentza.. devenim incet cantitate neglijabila.