Ma trezesc ca de obicei devreme, cobor din bloc, imi iau masina si pornesc. E ora 8,30 dimineata..
Francezii au o vorba: dodo, metro, boulot.. Somnic, metro, servici.. o caracterizare perfecta a ceea ce devine viata noastra indiferent de tara in care avem ghinionul sau sansa sa ne fi nascut.
Oricat de trista ar putea sa iti para metafora franceza, totusi francezii din marile orase au la dispozitie un transport in comun eficient. Nu mai vorbesc de bucuria cotidiana alimentata de placerile vizuale care iti inunda spiritul. Calatoria cu autobusul prin Paris e o placere.. Daca nu esti atat de grabit incat sa trebuiasca sa iei metroul si daca vrei sa iti mentii conditia fizica, la fiecare colt de strada poti inchiria aproape gratis, prin bunavointa primariei, o bicicleta cu care poti strabate orasul oriunde ai nevoie. Si daca vrei sa ai cu ce te mandri in fata amicilor poti traversa orasul pe jos.
Acasa insa, mai exact chiar in capitala noastra europeana, metropola cu care se mandreste pentru moment Oprescu, in Municipiul Bucuresti lucrurile stau usor diferit.
Ma trezesc ca de obicei devreme, cobor din bloc imi iau masina si pornesc. E ora 8,30 dimineata.. ma urc in masina pentru ca o calatorie cu metroul bate sportul extrem. Autobusele vin rar, nu ajung niciodata acolo unde ai nevoie si seamana cu niste rezervoare in care soferii par sa colecteze mirosurile cele mai exotice; geamurile desigur nu pot fi deschise.. se face curent. Mersul pe jos este exclus din start de crevasele din cartier, praful provocat de santierele patriei, masinile de pe trotuar etc. Sunt deci in masina.. in fiecare zi incerc sa inventez trucuri pentru trecerea timpului. Trec peste tipologii clasice cum ar fi cautatorii din nas, pilotii de incercare, propagandistii manelelor sau a oricaror alti minunati parteneri de trafic.. Azi am descoperit insa ca fiecare sofer vine cu un plus de stil personal la design-ul interior oferit de fabrica producatoare a masinii pe care o conduce. Spatiul nu e mare dar cum am ajuns sa ne petrecem cea mai mare parte din viata la semafor sau injurand traficul tre' sa ne facem locul placut. Am reusit sa incropesc o schema ca la IKEA asa incat oricine sa poata sa isi adapteze habitaclul in care se va fosiliza. Intai aducem minim una bucata papusa de plus: caine, pisica, soricel, ursulet.. ce simte fiecare mai aproape de suflet. Ca de orice casa noua trebuie sa asiguram locuinta la forurile superioare deci aducem preotul. Dupa o sfintire in pripa incepem prin a atarna, de preferinta in dreptul oglinzii retrovizoare, o cruce. Obiectul de cult poate fi confectionat din lemn, poate fi impletit din fire de bumbac sau goblen. De la caz la caz se poate adauga o fotografie a Fecioarei agatata cu ventuza de geam. In cazul in care dimensiunea parbrizului o permite putem adauga pana la 10-15 alte cruci tip suvenir colectionate in concediile pline de impliniri ale familiei. La volan mai si citesti daca ai noroc cu un blocaj cauzat de o sapatura inopinata. Ne trebuie deci o veioza, o lampa, un bec lipit cu izolir de o baterie patrata.. orice.. lumina sa faca. Urmaza accesoriile casnice: umerasul de haine, televizorul mini cu DVD alimentat la bricheta din triplul montat in prealabil, huse protectoare dar decorative pentru scaune, suportul de discuri, jaluzelele cu ornament, odorizantul, ceva vesela cu sau fara pai, sticker-ul cu mesaj amuzant pe luneta, numarul de inmatriculare in miniatura cu numele soferului si stema comunitatii europene pe bord. Pentru cei tineri cu capacitate cilindrica mai mare, recomandam un esapament zgomotos dar nichelat si un sistem de iluminare performant tip neon sub masina.. asa puteti lasa impresia ca plutiti pe o perna de lumina. In cazul in care va asteptati la conflicte in trafic va recomandam bata de baseball, ascunsa la indemana sub scaun sau in buzunarul portierei.
Odata facuti primii pasi necesari schimbarii, puteti sa schimbati numerele de telefon intre voi si sa incepeti sa va faceti vizite. Sa lasam imaginatia sa lucreze si apoi sa facem schimb de experienta. Sa ne punem masinile la punct.. vine 2012.. hai sa fim mobili, sa putem fugi oriunde in confort absolut, hai sa ne mutam cu totii mai repede in masina. Oricum dupa alegeri nu vom mai avea altceva. Si chiar daca am avea.. Ce?
Francezii au o vorba: dodo, metro, boulot.. Somnic, metro, servici.. o caracterizare perfecta a ceea ce devine viata noastra indiferent de tara in care avem ghinionul sau sansa sa ne fi nascut.
Oricat de trista ar putea sa iti para metafora franceza, totusi francezii din marile orase au la dispozitie un transport in comun eficient. Nu mai vorbesc de bucuria cotidiana alimentata de placerile vizuale care iti inunda spiritul. Calatoria cu autobusul prin Paris e o placere.. Daca nu esti atat de grabit incat sa trebuiasca sa iei metroul si daca vrei sa iti mentii conditia fizica, la fiecare colt de strada poti inchiria aproape gratis, prin bunavointa primariei, o bicicleta cu care poti strabate orasul oriunde ai nevoie. Si daca vrei sa ai cu ce te mandri in fata amicilor poti traversa orasul pe jos.
Acasa insa, mai exact chiar in capitala noastra europeana, metropola cu care se mandreste pentru moment Oprescu, in Municipiul Bucuresti lucrurile stau usor diferit.
Ma trezesc ca de obicei devreme, cobor din bloc imi iau masina si pornesc. E ora 8,30 dimineata.. ma urc in masina pentru ca o calatorie cu metroul bate sportul extrem. Autobusele vin rar, nu ajung niciodata acolo unde ai nevoie si seamana cu niste rezervoare in care soferii par sa colecteze mirosurile cele mai exotice; geamurile desigur nu pot fi deschise.. se face curent. Mersul pe jos este exclus din start de crevasele din cartier, praful provocat de santierele patriei, masinile de pe trotuar etc. Sunt deci in masina.. in fiecare zi incerc sa inventez trucuri pentru trecerea timpului. Trec peste tipologii clasice cum ar fi cautatorii din nas, pilotii de incercare, propagandistii manelelor sau a oricaror alti minunati parteneri de trafic.. Azi am descoperit insa ca fiecare sofer vine cu un plus de stil personal la design-ul interior oferit de fabrica producatoare a masinii pe care o conduce. Spatiul nu e mare dar cum am ajuns sa ne petrecem cea mai mare parte din viata la semafor sau injurand traficul tre' sa ne facem locul placut. Am reusit sa incropesc o schema ca la IKEA asa incat oricine sa poata sa isi adapteze habitaclul in care se va fosiliza. Intai aducem minim una bucata papusa de plus: caine, pisica, soricel, ursulet.. ce simte fiecare mai aproape de suflet. Ca de orice casa noua trebuie sa asiguram locuinta la forurile superioare deci aducem preotul. Dupa o sfintire in pripa incepem prin a atarna, de preferinta in dreptul oglinzii retrovizoare, o cruce. Obiectul de cult poate fi confectionat din lemn, poate fi impletit din fire de bumbac sau goblen. De la caz la caz se poate adauga o fotografie a Fecioarei agatata cu ventuza de geam. In cazul in care dimensiunea parbrizului o permite putem adauga pana la 10-15 alte cruci tip suvenir colectionate in concediile pline de impliniri ale familiei. La volan mai si citesti daca ai noroc cu un blocaj cauzat de o sapatura inopinata. Ne trebuie deci o veioza, o lampa, un bec lipit cu izolir de o baterie patrata.. orice.. lumina sa faca. Urmaza accesoriile casnice: umerasul de haine, televizorul mini cu DVD alimentat la bricheta din triplul montat in prealabil, huse protectoare dar decorative pentru scaune, suportul de discuri, jaluzelele cu ornament, odorizantul, ceva vesela cu sau fara pai, sticker-ul cu mesaj amuzant pe luneta, numarul de inmatriculare in miniatura cu numele soferului si stema comunitatii europene pe bord. Pentru cei tineri cu capacitate cilindrica mai mare, recomandam un esapament zgomotos dar nichelat si un sistem de iluminare performant tip neon sub masina.. asa puteti lasa impresia ca plutiti pe o perna de lumina. In cazul in care va asteptati la conflicte in trafic va recomandam bata de baseball, ascunsa la indemana sub scaun sau in buzunarul portierei.
Odata facuti primii pasi necesari schimbarii, puteti sa schimbati numerele de telefon intre voi si sa incepeti sa va faceti vizite. Sa lasam imaginatia sa lucreze si apoi sa facem schimb de experienta. Sa ne punem masinile la punct.. vine 2012.. hai sa fim mobili, sa putem fugi oriunde in confort absolut, hai sa ne mutam cu totii mai repede in masina. Oricum dupa alegeri nu vom mai avea altceva. Si chiar daca am avea.. Ce?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu