Cu nu multa vreme in urma, poate vreo luna inainte sa inceapa nisoarea cea neasteptata, ma aflam la volan impreuna cu doi prieteni la fel de mari ca mine. Ne aflam pe o straduta ingusta din centrul bucurestiului cand o masina ne semnalizeaza intentia de a iesi din curte cu spatele. Cetatean european cum ma stiu, opresc si las omul sa iasa din curte. Dau sa bag in viteza sa ma urnesc calculand timpul necesar partenerului meu de trafic sa se redreseze si sa porneasca. Intre timp in spatele meu se strang vreo 4 masini care claxoneaza desigur, cat de romaneste pot ele. Ma pregateam sa ma intorc la claxonagii cand vad ca soferul din fata mea se da jos din masina, preia de la o domnita niste bagaje si se apuca sa interactioneze linistiti in mijlocul drumului fara sa sugereze in vreun fel intentii de plecare. Ma fac vinovat de un claxon la randul meu si la fel de romanesc. Fara sa imi adreseze nici o privire, soferul in cauza imi arata degetul in semn sa tac si sa ma calmez fara sa isi ridice ochii din decolteul pipitei cu care dialoga.
Tot spun de ceva vreme ca nu sunt genul prietenos cu nesimtirea si prostia.. Si mai sunt si inflamabil asa ca ma dau jos din masina si ma indrept catre tanarul inalt si pipita lui cantatoare. Le ignor conversatia si imi lipesc ochii de ai lui. Ce faci tati? zic. Ma pui la punct? Ca io daca as fi in locul tau m-as sui repede in masina si as fugi sa imi protejez chipul de violente inutile. Tanarul conducator auto ma priveste perplex.. se aduna, intra in masina fara un cuvant si demareaza rapid. pipita ramane singura si parasita in mijlocul drumului iar eu ma intorc in vehicul si plec la randul meu.
Doua zile mai tarziu un BMW de Giurgiu imi ia fata la o stanga, imi da la muie, imi arata ca sunt soferul unui cazan de tuica si pleaca in tromba. Il prind 300 de metri mai tarziu, cand baiatul isi continua drumul cu 30 la ora la show-off. Ii fac semn din faruri si ii sugerez sa mareasca pasul un pic ca sunt pe fuga. Raspunsul tanarului giurgiuvean e ca opreste masina in plina sosea si vine la geamul meu sa ceara socoteala.. Il proiectez la 2 metri intr-o masina parcata si ma duc la om sa vad ce vrea. Ma lovesc de aceiasi perplexitate tampa. Ma las fara raspuns si plec privind in retrovizoare cum insul cu numar de Giurgiu se aduna siderat incercand sa inteleaga ce i s-a intamplat. Cand ajungeam la urmatorul semafor baiatul se pierdea dupa colt in aceiasi pozitie nedumerita.
Ieri pe Facebook un pusti de pana in 30 de ani ne explica avantajele comunismului pe vreme rea. Solidari la chemarea partidului catre dezapezirea anuala. Ce frumos era cand noi ne adunam de buna-voie in fata blocului ca sa ne ajutam unii pe altii. postarea face desigur valuri si apar comentatorii de serviciu. Intre ei remarc un baiat cu figura cunoscuta. Dau click si ii vad lista de prieteni.. Mircea Vintila, Mircea Vasilescu, Gianina Corondan si cata si mai cata lume buna. Multi dintre ei prieteni vechi cu care am impartit momente foarte frumoase in timp.. oameni buni ca sa zic asa. Ma tot intreb cum dumnezeu oamenii astia buni o ard prieteni virtuali cu un arogant de mana a treia care nu stie decat sa jigneasca si sa se ia de oameni pe care nu ii cunoste din confortul oferit de spatiul virtual.. e usor sa ii futi in gura pe unii sau sa zici ca altii mananca cacat cand esti ferit de un pumn in gura. Un nimic scandalagiu care baga boss in orice dialog si care muieste oameni inghetati de pe o plaja calduta, domnul Tudor Popa ca asa il cheama pe agarici, a sters pe jos superior cu toti cei care injurau comunismul sau care credeau ca nu e ok sa vorbesti despre ce nu ai trait. M-am luat de el si a disparut anuntand eroic ca el nu participa la polemici inutile si ca sunt oricum comunistoid.
Nevasta-mea sta sa nasca dintr-un moment in altul si cere desfacerea casatoriei fara minori, tinand secreta ziua nasterii atat pentru mine cat si pentru curtea de justitie.. si totusi.. Sandra.. really.. se vede burta.. ca sa nu mai zic ca risti sa nasti in tribunal. Si pe Spiru tot Plesu o sa il cheme, ca divorturile nu se termina in cinci minute.. crede-ma ca stiu.. am trecut prin inca patru.
Acum putina vreme aflu ca un alt baiat de baiat, Paul Manolescu, de meserie regizor cantaret, in funtie de cine sare cu banu, declara monumental: mai terminati frate si cu Plesu asta.. Cine pula mea e Plesu frate.. Hai pe bune. Am aflat si ca exceptie facand un amic comun, nimeni nu a avut nimic de comentat la discursul colegului Manolescu.. Nu zic io acu ca tata sau ca plm. Dar sunt curios cum a reusit sa parcurga cursurile UNATC un asemenea baiat care ia in pula mult mai multe nume ale culturii romanesti. Amuzant este ca Paulica a ajuns sa stea fata in fata cu mine.. peste Paul, imi pare bine, nu a trecut. Am tacut chitic ca si cand nu as fi stiut cu cine stau de vorba si am ascultat cuminte ineptii cat timp a fost nevoie, dar despre Plesu numai de bine.
Ieri in timp ce dadeam zapada aud in strada aceleasi comentarii pe care le aud si la radio.. Frig.. si atata zapada eu nu am mai vazut.. si astia de la guvern nu fac nimic.. si pe vremuri nu era asa. Pai nu era asa ca ne scotea cu japca in strada si pentru ca venea si armata ca altfel ramanea fara pat sub cur. Si nu ati vazut frig si zapada pentru ca nu erati nascuti pe vremea cand mie imi inghetau la propriu hainele in drum spre scoala si cand mormanele de zapada de pe carosabil aveau peste 3 metri si cand bunicii sapau tuneluri prin curte ca sa ajunga la buda sau la apa.
Traim intre doua generatii exceptionale.. una care crede ca era mai bine pe vremuri dar care macar e pe gata si una care face protest de pe bicicleta cu o bere intr-o mana si cu o pizda in cealalta ca intre picioare e bicicleta. Iar astia din urma chiar cred ca atitudinea nesimtita si aroganta sau venitul la geamul masinii nu se lasa cu urmari. Am ajuns sa nu mai reactionam in timp cei tineretul nu stie ca mai suntem cativa si cu curajul la noi. Ne sperie toti cioflingarii si ne petrecem timpul in angoase mediocre. Soc si groaza pe zapada sau stupefactie in fata realitatilor curente. Ale dracului droguri ca s-a umplut tara de siderati care cred ca iarba nu e pentru toata lumea ei fiind alesii si de cretini care au impresia ca viata pe chill e drumul. Cat timp esti in lista cuiva e de bine. Ne amenintam cu scosul din lista de prieteni de parca asta ar insemna pieirea in timp ce viata reala pierde din combatanti in ritm crescut.
Ma retrag sa mai percep cotidian si revin cu noutati din astea vechile de cand lumea.
Stupefactie placuta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu