pleshoo.blogspot.ro Web analytics

joi, 19 noiembrie 2015

Superscrieri si haimanale..

Am fost aseara la Gala Premiilor Superscrieri organizata de Fundatia Friends for Friends si cativa sponsori traditionali in arealul hipsteresc autohton.

Ma ocup de niste ani de educatie.. ma rog.. de un soi de dezvoltare a creativitatii la copiii pana in 12 ani, folosind ceramica si alte metode alternative care tin de arte in general. Stim deja ca din acest moment, odata intrati in pubertate, tinerii de azi trec de la Hanna Montana la Miley Cyrus ca model al unei generatii. Revenind, am fost real atins atunci cand Mona Dirtu si-a anuntat targetul de vis.. 100 de burse oferite de catre Fundatie pentru speranta in jurnalismul romanesc de calitate. Strigarea desi parca utopica astazi, face parte din genul de derapaje de care vorbeam ieri si pe care le cred atat de necesare dezvoltarii unei noi generatii frumoase. Asadar felicitari Mona Dirtu.

O sa trec peste cine sunt astazi considerati de catre societatea civila contemporana superscriitorii care preiau stafeta de la niste figuri monumentale de jurnalism.. un David Frost, un Joseph Pulitzer, un Walter Cronkite si tot asa.. O sa trec direct o ora mai tarziu, la decernarea premiului cel mare.. Stefan Mako. Sala in picioare, sustinatorii in urale..

Nu i-am citit textul iar dupa prestatia de aseara sunt convins ca in viitoarele mele lecturi numele lui va fi ocolit cu grija, chiar cu riscul de a pierde un text monumental.. EI bine baiatul asta, dupa ce un alt jurnalist, girat de HotNews a plecat acasa cu doua sute de euro castigati pentru un reportaj de front realizat in Ukraina si dupa ce respectivul a multumit emotionat pentru recunoasterea unor merite la scena deschisa, domnul Mako s-a plans de nevoile tanarului jurnalist roman cu un cec de o mie la subrat.. Ca sa fie tacamul complet, a mai continuat sa ii propuna Monei ca in locul burselor pe care aceasta isi doreste organic sa le ofere, sa sprijine mai bine Casa Jurnalistului si pe altii ca el..

Pai bai Fane.. de ce n-ai dat tu tonul donand premiul pe care tocmai l-ai incasat catre Casa Jurnalistului sau altii ca tine? Tocmai mi-ai dovedit ca generatia care are nevoie reala de ajutor se afla fix in spatele celei pe care o reprezinti tu.. pe scurt tocmai ai aratat ce plangea cu tristete Vintila Mihailescu.. niste responsabilitate nu strica nimanui.. eu unul cred ca nici putina omenie, sa nu ajungem sa alegem sa tinem camera in timp ce cineva striga dupa ajutor.. si apropo, mai putina pizma.

PS: Jurnalism nu inseamna bloggereala.. nici acum, nici in 2437 cand o sa zburam cu masinile prin oras..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu