Ma tot gandesc de ce nu reusim, asa ca natie, sa facem ceva coerent si constructiv si ajung la concluzia ca daca la unii toate drumurile duc la Roma, la noi toate duc la furatul caciulii, la indiferenta si la curvasareala.. Nu obisnuim sa mai dam nici macar cei doi bani clasici pe onoare, morala si bun simt.. pe scurt nu ne uitam niciodata in oglinda.. si daca totusi ne uitam, fie constatam ca trebuie sa mai facem o sedinta de botox fie concluzionam ca suntem mai frumosi ca frumosul ceea ce ne ajuta sa ne pisam pe orice si oricine fara sa ne fie frica de consecinte si sa ne mai si radem dupa aia. Cu botoxul e simplu.. ca pana la urma nici asta nu te mai ajuta si ajungi sa o arzi Michael Jackson fix cand ti-e lumea mai draga si nici cioaca pulii nu te mai face nimeni. Cu cealalta situatie treaba e mai amuzanta.. O sa iau cateva exemple, poate stupide.
Saptamana trecuta ma aflam in salonul de tatuaje al unor prieteni foarte buni.. Un baiat de baiat, modelul locotenent in Once upon a time, intra si isi revendica programarea. Bronzat impecabil, cu pachetelele la el, tuns ras si frezat ca un fante de Mamaia care se respecta, cu mainile departate de corp. Ce sa zic.. idealul maimutelor din orice urbe. Omu' vroia un tatuaj alb-negru pe coaste.. un automobil de epoca intr-un nor de praf. Facem conversatie de complezenta pana cand artistul isi pregateste masa de lucru si aflu ca macho man-ul era deja la a doua sedinta, prima cu o durata de 20 minute.. Nu prea inteleg, in contextul in care unii reusesc sa reziste pana la 6 ore de bataie, timp in care se acopara o suprafata importanta. Cand isi da tricoul jos raman perplex.. 10 cmp.. nu zic nimic si ma intorc la ale mele pana cand amicul meu incepe sa lucreze. Asistam amuzati la o scena de film.. barbatul lucrat care intrase pe usa se transformase intr-o pisica chelacaitoare care la fiecare atingere icnea si strangea din dinti.. asa am aflat si ca motivul pentru care nu reusise sa termine tot intr-o sedinta se datora lipsei andurantei la durere.. ca orice personaj negativ nu suporta durerea fiind de altfel convins si ca nu va avea parte de ea sau de propriile lui retete niciodata. O ora mai tarziu si un tatuaj la gata dupa un cosmar urias atat pentru artistul tatuator cat si pentru cei din jur, tanarul isi reia pozitia de la inceputul vizitei si iese din salon cu o mina usor subrezita dar aprig ca un cocos. Sunt curios cate doamne s-ar mai atarna de piciorul lui daca l-ar fi vazut pe scaunul de lucru.. aproape ca as vrea sa fiu contemporan cu un asemenea moment.
Nu de mult, am avut de-a face cu un alt tip de impostura.. Anii 70 produceau comedii bufe despre personajele care se imbraca frumos intr-o cutie de carton.. baieti care se dau spioni ca in True Lies si fete care se dau orice altceva decat sunt ca in Focus, in timp ce in lumea lor reala sunt inexistenti chiar si pentru propria persoana. Sunt convins ca nu spun nimic nou.. Baieti din astia care stau la umbra cuiva, a unui nume sau a unei valori, doar pentru ca au avut norocul sa fie colegi de clasa cu cineva cu karma buna sau pentru ca oricare alta intamplare a facut posibila relationarea de lunga durata cu lumea poftita de ei. Baieti cu vieti ratate care scot sagetile de ninja din buzunar ca sa mai futa si ei ceva si care fac karate ca sa nu manace bataie cand sunt giniti si nu pentru ca traiesc filozofia martiala sau pentru ca isi cauta un soi de echilibru spiritual .. pentru asta sunt necesare cu mult mai multe chestii si in genere oamenii respectivi nu poseda continut. E plina Romanica de baieti care o ard in Tineretului confort doi si alearga ca maimutele dupa un confort sporit oferit in mintea lor de viata in centru, la lumea buna ma-ntelegi..
Dar sa vorbim si despre lumea buna.. Katleen Turner juca in filmul Blue Moon rolul unei corporatiste severe si fara de cusur care ziua manca cu sase tacamuri iar peste noapte devenea jucaria unei lumi interlope de cea mai proasta calitate. Ma fascinase la vremea aceea felul in care personajul in discutie reusea sa pacaleasca ambele lumi.. cu siguranta daca interlopii ar fi aflat cu ce se ocupa doamna peste zi ar fi reactionat neplacut si deasemenea daca corporatistii ar fi descoperit hobby-urile nocturne ale doamnei severe din departamentul accounting ar fi concediat-o fara ezitare. Am adus aminte de filmul asta pentru ca daca personajul jucat de Katleen era un profesionist al ambelor lumi, avand resursele necesare prestarii pe ambele fronturi, in Romania cei care procedeaza la genul asta de duplicitate sunt de cele mai multe ori lipsiti fie de talent fie de skill.. de cele mai multe ori de altfel, la noi skill-urile sunt confundate cu talentul. In acest caz rezolvarea e simpla pentru ca daca ai skill si daca ai la indemana si un fraier/fraiera care sa te gireze sau sa te indrume, unul de preferinta consacrat in domeniu sau prezent cu acte in regula in lumea pe care vrei sa o accesezi te-ai scos. Reusim
sa pacalim si sa construim aparente ca sa putem supravietui dialogului
sau acceptarii celor care au mai deschis o carte sau a celor care ne pot
confirma un statut pe care de capul nostru nu am fi capabili sa-l primim.
Chestiunea amuzanta cu impostorii este ca se inmultesc cu repeziciune si genereaza la randul lor lumi noi, lumi care inlocuiesc incet dar sigur societatea originala.. In Europa se intampla ceva similar la nivel imobiliar.. Daca un emigrant se muta intr-un bloc de locuinte aflat intr-o zona rezidentiala, locatarii caucazieni si nativii locului se retrag discret catre alte locatii de cele mai multe ori in banlieue sau chiar in provincie, lasand loc astfel prietenilor noului vecin. Asa s-a ajuns ca in Paris sa nu mai ai ocazia sa intalnesti prea multi francezi si nici in Londra prea multi britanici de stirpe. Daca in trecut migratia imbina valorile noilor veniti cu cele locale producand astfel un amalgam plin de continut cultural, acum desi mecanica este aceasi, valorile puse pe masa sunt mizeria umana, hotia, aroganta, lipsa de respect fata de inaintasi si violenta. Nu mai exista valori nici macar in lumea interlopa unde in trecut treburile erau extrem de severe.. fiecare face ce vrea si nimeni nu plateste pentru nimic.. celor ramasi neatinsi le este frica de reactiile adverse. Asa este posibil ca un viol sa fie tratat cu admiratie, asa sunt calcati in picioare oameni de cultura si tot asa dispar si valorile culturale autentice inlocuite fiind de vreun Ponta sau de vreun Bondrea sau de cine vreti voi ca acu e plina casa de ei.
Si cand te gandesti ca radeam la Snobul mesterului Toma Caragiu, asteptam cu sufletul la gura Revizorul lui Gogol si ne prabuseam la Volpone.. In tot timpul asta Romania devenea blocul plin de emigranti iar noi niste tarani..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu