Copiii problema.. sau cum o dau pe cur profesorii din ziua de azi..

Ma ocup cu forme de educatie alternative la copii intre 5 si 12 ani de ceva vreme.. aproape 15 ani. Am inceput prin a incerca sa construiesc scari de valori cu ajutorul artelor plastice si ulterior sa recuperez copii cu sensibilitati aparte prin intermediul artei si a activitatilor sportive.

Am invatat si eu, la randul meu, de la altii. Unul dintre marii peagogi cu care am avut sansa sa invat a fost domnul profesor Dorel Zaica. Profesor de pictura in Tonitza, reusea sa ne adanceasca in minunile reale ale copilariei si sa ne ascunda frumos mizeriile care ingreunau lumea in anii aceia. Am invatat sa caseram, sa facem o litografie, am facut reclame si cate si mai cate. Cel mai important lucru insa a fost ca din povestile domniei sale am invatat ca nu exista copii problema ci pedagogi lipsiti de har. Dorel Zaica imi povestea mult timp dupa terminarea liceului, ca un copil cu necazuri trebuie sa fie o provocare pentru profesorii sai. Un adevarat pedagog trebuie sa faca tot ce ii sta in putinta pentru binele si/sau recuperarea elevului sau.

Astazi am fost la scoala fiului meu. Desi Andrei trece ca fiind un copil problema in acceptiunea zilelor noastre si desi ca orice parinte imi cunosc odrasla, nu accept sa imi vina batut zilnic si nici nu pot accepta discursul dirigintei sale care la plangerile mele are un singur raspuns: eu v-am spus ca e o clasa cu probleme de la inceput.. oricum sa stiti ca nici el nu e un elev cuminte. Vorbeste urat si are o atitudine urata fata de ceilalti copii.

Sun pe mama unuia dintre cei care il agreseaza la scoala. Doamna, foarte cumsecade si deloc agresiva, la auzul plangerilor mele incepe sa verse si ea.. Sa stiti ca stiu despre ce este vorba dar va rog sa ma credeti ca nu mai stiu ce sa fac. Profesorii nu isi dau interesul iar cand cei mici se bat, de cele mai multe ori profesorii asista fara sa intervina. In cel mai bun caz ii despart doar pentru ca ei sa continue 1 minut mai tarziu. Sa vedeti ce se intampla in sala de sport.. parca ar fi singuri acolo. Dar nu putem face nimic pentru ca daca reactionam, profesorii isi varsa inversunarea pe cei mici.

Politica parintelui modern este din cate vad fie sa aleaga sa nu pedepseasca in nici un fel copilul pentru ca riscul traumatic este prea mare si vorbesc aici de parintii de batausi, fie sa evite punerea problemei in cadrul sedintelor cu parintii de frica sa nu le ramana copii repetenti pe motiv de obida a profesorului.

Mai sunt si copiii parintilor bine dotati... nu ma refer la genitale, studiile ultimilor ani aratand ca in general portofelul plin nu vine neaparat si cu coaiele aferente. Parintii care zugravesc scoala sau cei care propun buget de cadou pentru profesori mii de lei, cei care aduc hartie de scris sau fursecuri mai de calitate la sfarsit de an.. toate aceste cadoriseli ii fac pe pedagogii zilelor noastre sa uite purtarea mizera a progeniturilor cu buget open. Telefonul mobil de ultima generatie aseaza copii pe scari sociale diferite in clasa. Esti la zi, iti poti teroriza colegii fara probleme si ai dreptul la o carte out of jail daca e cazul. Ai consola ultimul racnet, si o casa aerisita poti sa hotarasti cine sunt boii care nu te merita. Intre timp prostimea se chinuie sa faca teme, sa se poarte frumos si sa nu se enerveze cand profesoara arunca florile primite in dar la primul cos de gunoi.

Ma uit in jur si vad ce generatii de retarzi scandalagii si fara de nimic pe dinauntru lor personal vin din urma. O sa mergem la doctori care nu au disecat o broasca in vista lor, la profesori care au invatat printre picaturi dupa manuale editate cine stie unde de vreun var de-al directoarei si sportul o sa il facem pe tableta.

Hai la cat mai multi ani, atatia cat sa simtiti viitorul pe care il confectionati, dragi pedagogi contemporani si parinti fara continut, pe pielea voastra.

Va pup din nou.