Cu trenul lui Johannis..

Am plecat azi dimineata la ora 6.05 spre Sighisora cu IR1746.. Drumul e destul de lung asa ca mi-am cumparat bilet la clasa intai cu frumoasa suma de 180 lei dus intors..

In Gara de Nord frig tare.. astept trenul si visez cu ochii deschisi la caldura in care voi adormi confortabil pana la Sighisoara. De la ora 14.00 am sedinta si tre' sa fiu odihnit.

Trenul este numerotat de la coada la cap dupa cum urmeaza.. de la vagonul 6 la vagonul 1 de doua ori la rand, plus inca trei vagoane langa locomotiva numerotate de la 22 la 24. Imi gasesc cu greu vagonul despre care constat ca-i renovat de atat de multe ori incat nici nu stii daca e doar obosit sau e vreun concept-train abstract. Mesele dintre scaune sunt din tabla galbena obosita, iar scunele, retapisate la infinit, lasa sa se intrevada creativitatea fiecarui tapiser in parte. Pe jos linoleu scalciat iar pe sus un discret miros de closet. Singurul lucru care lipseste este caldura. Ma gandesc ca nu au avut timp sa incalzeasca vagonul in triaj si accept compromisul.. se va incalzi dupa pornire.

Cu vreo zece kilometri inainte de Ploiesti, la aceiasi temperatura de 3 grade cu indulgenta, stiu asta pentru ca am filmat odata intr-o fabrica de mezeluri si era mai cald, apare controlorul care trece impasibil printre pasagerii care intreaba de caldura.. afara e deja zapada. am resetat caldura.. acu mai mult nu am ce face, ne arunca dintre vagoane stapanul nostru si al trenului, lasand usile deschise in urma lui; nu ca ar fi fost vreo diferenta intre afara si inauntru. Limita mea de anduranta se evapora si incep sa reactionez.. Nasul imi reminteste cum era pe vremea lui Ceausescu. Fac criza si intreb cum facem totusi sa merite banii sparti pe bilet in necunostinta de cauza. Nasu' imi reproseaza ca sunt genul care strica diminetile oamenilor in timp ce eu nascocesc in gand metode de exteriorizare.

Suntem deja in Ploiesti de 50 de minute. Ma gandesc sa verific celelalte vagoane, cu speranta ca sunt doar ghinionist si ca am primit bilet in singulul vagon defect. In toate vagoanele, pasagerii stateau cuminti ascunsi in sube si paltoane si paturi. Aflu de la un ins de pe peron ca trenul e defect si ca nu se stie daca muta pasagerii in alt tren sau se sta pana la depanare. Gandul ca urmeaza sa stau indefinit intr-un tren inghetat ma ingrijoreaza suficient incat sa ma misc dupa controlor ca sa aflu cum stam. In afara de ignoranta nu gasesc nimic. Ma uit perplex la calmul cu care pasagerii isi accepta soarta fara comentarii si ma gandesc amuzat la protestatarii care inca au impresia ca intr-o asemenea tara se mai poate face ceva cu vorba buna. Votantii nu reactioneaza.. stau cuminti in frig si spera doar sa nu stea prea mult. La urma urmei, ce putem sa facem.. cunoasteti textul? Pe celalalt peron trage un tren de Bucuresti.. decid sa renunt la calatoria din bou-vagon in favoarea unei intoarceri rusinoase la Bucuresti. In trenul cel nou e cald.. foarte cald.. stam in picioare inghesuiti ca in tranvaiul 27 in anii 80. Dar macar e cald.. cadem unii peste altii din cand in cand ca sa ne mai intindem oasele. Ne sufocam zambind multumiti.. la urma urmei pentru multi dintre noi, acasa nu e nici cald nici lume..

Este ora noua si un sfert si aflu ca trenul meu de Sighisoara este inca in gara Ploiesti Vest. Inchei aici, din caldura oferita de apartamentul meu, facand doua sesizari.. 

In primul rand domnule Presedinte, nu stiu cu ce tren ati mers dumneavoastra la Ploiesti de v-ati amorezat intr-atat, ca noi astia care suntem cu treaba mai des pe caile ferate credem ca fie ca ati avut noroc, fie ca v-au facut pe combinatie si v-au dat un tren mai bun.. ca ne pricepem la asta de pe vremea comunismului.. atunci cand stateam bine la productia de orice si cand magazinele erau pline ininte de vizitele de lucru.

In al doilea rand dragi protestatari.. daca inca aveti impresia ca intelegeti unde ne aflam si cine e majoritate in Romania, luati un tren cu destinatia la alegere ca sa vedeti cine e de fapt tara si cat de mult ne place sa fim indesati pe pula.. asa ca popor.. Pentru ca 500.000 nu sunt 9.000.000 oricum o dai.. Si va mai rog sa ma credeti ca acel controlor basit care si-a permis sa ma trimita inapoi in comunism si respectiv in pizda mamii e mai tara decat noi toti la un loc.

Drum bun.

P.S.

Banii pe bilet nu se returneaza.. ce sunt ei de vina ca nu am vrut io sa mai merg la Sighisoara?